Portul popular din judeţul Arad

"Costumul cu pui tablă" din Birchiş

Fragment din cartea lui Elena Raluca Colta (Editura Etnologică Bucureşti 2014)

Subzona Făget (microzona Bata-Căprioara)

Ultimele sate de la sud de Mureş, la capătul estic al judeţului, se înscriu în zona de influenţă a Făgetului.

Pentru porţiunea arădeană a subzonei Făget, este caracteristic costumului popular din comuna Birchiş şi satele aparţinătoare.

În aceste sate, părul fetei este împletit într-o cică, lăsată liber pe spate, iar nevestele tinere umblau, un an de la nuntă, cu baltul din mătase sau caşmir primit de la mire. Sub balţ, părul era legat şi acoperit de o ceapta.

La sărbători, fetele de măritat şi femeile tinere îşi puneau pe cap o partă cu bani (bani pe cap), confectionată din pânza, pe care se cosea patru rânduri de monede de argint, iar printre ele margele de stica şi pene (flori) din târg.În faţa erau zulufi (cocori din păr), prinşi cu agrafe de os. Salba se lega la spate cu panglici. La fete, alţi bani, cusuţi tot asa pe o panză, erau prinşi de coada de la spate. Femeile măritate işi puneau banii de pe cap, care erau mai laţi, peste balţ. (Bata , Ostrov, Birchiş, Capâlnaş). In Ţela s-a purtat pe cap şi capiţa cu bani.

Ca podoabe de gât, se purtau bani de aur sau argint prins pe şiret de mătase.

Vechiul costum femeiesc de vară era format din spăcel şi poale din pânză ţesută în casă. Spacelul bătrân, despicat în fată, a avut mâneci prinse de gât, terminate cu fodori, şi gulerul îngust. Ornamentele pe maneci au fost lucrate cu negru, modelul find cu pui tablă (motive ornamentale mărunte dispuse compact, în formă de dreptunghi).

Peste spacel se lua un laibăr, cu decolteu adânc, din somot (catifea neagră, maro), cusut cu aramizi galbene sau cu fir metalic, şi cu panglică roz.

 

Poalele, tot din pănză alba de casă, au fost ornamentate în partea de jos cu motive geometrice (cusute cu aţa neagra la persoanele în vârstă şi colorata la cele tinere), cu motivul cheii şi cu cipcă.

Peste poale s-a purtat fie catrânţă şi opreg, fie doua catrinţe (doi laţi) fie şortul din material industrial, de culoare neagră, ornamentat cu motive florale realizate din margele, pe margini cu ciucuri metalici.

Catrănţa a fost initial din pânză de lână, ornamentată cu alesături si cu ciuciuri din fir auriu, apoi din somot, cusută cu motive florale, cu fir şi margele.

Opregul a avut petecul lucrat cu mult fir auriu, de la care atârnau în jos ciuciurii roşii.

Iarna femeile purtau cojoc sau pieptar scurt (becheş), lucrat la Făget. Cojoacele erau brodate, pe piept si pe spate, cu bârcă roşie, cu motive fitomorfe (pene, rijiţe, merisoare, braduleţi etc) şi ochi de păun, dispuse în registre verticale iar la bordură erau tivite cu târşeţ verde.

Peste cojoc se îmbrăca fie coţobâică, mai scurtă, ornamentată cu mult şinior şi cu mâţa (o încreţitura din lână neagră) la gât, fie şubă albă, croita în clini şi şinioriţă.

Ca încălţăminte, în vechime, s-au folosit opincile cu obiele de lână. Ele au fost înlocuite, ulterior, cu ghete cu ciorapi de lână, facuţi în casă, cu papuci şi cu sandale.